so good to be back

constat cu umire şi revoltă că, pe blogul ăsta, dacă nu postez eu nu mai postează nimeni (comentarii am mai primit, mulţumesc).
păi e posibil aşa ceva?
ce dacă nu e blog colectiv şi n-am dat parola nimănui?! dacă aveam pisici pe blog nu le dădea nimeni de mâncare?

ce s-a mai întâmplat.
trecând pe la magazin să-mi plătesc ratele la maşina de spălat şi aspirator
– singurul motiv, de altfel, pentru care intru în magazin –
(se pare că de la mall pot să-mi iau adio: banca la care-mi făceam acolo rulajul lunar pe cardul de credit a deschis un cash-point în centru)
nu mă pot răbda şi arunc o privire lacomă înspre standul cu dvd-uri şi ce văd?!
„About a Boy„, un film pe care îmi propusesem de mult să-l văd şi nu-l găsisem la închirieri, nici la rafturi,
rugasem generation-next să mi-l caute pe net, dar n-au binevoit.
iar acum era acolo.
un film lăudat de gorzo (marcă înregistrată, la noi în casă).
preţ 15 lei! uhhh! prea wellfare pentru mine.
după o lună, la rata următoare, întârzie doamna de la rate. vreo jumătate de oră.
prea mult pentru voinţa mea. mă îndrept cu ochii închişi spre dezastru financiar.
iau dvd-ul de pe raft şi merg spre casă cu 15 lei în mână.
„Costă numai 3,90. Toate dvd-urile de pe raft costă atâta. Nu am schimbat noi preţurile!”

nu ştiu dacă şi pe voi vă oripilează oribilele jocuri de cuvinte din titlurile afişate pe la emisiunile sportive.
chia dacă le văd doar în treacăt, îmi dau o acută senzaţie de rău visceral.
le sugerez eu un titlu: l’été de la sânmărtean, pentru evoluţiile lui lucian sânmărtean, care încântă spectatorii abia la o vârstă la care alţii au apus de mult.