despre ce e important

Din nou de la televizor: aflu că s-a decernat premiul Nobel pentru medicină pentru descoperirea mecanismului de transformare a celulelor mature în celule stem, fapt ce urmează să ducă la posibilitatea vindecării cancerului, diabetului, alzheimer-ului, etc. Uau! Nici nu-mi vine să cred că s-a descoperit aşa ceva. Dar, continuă ştirea, Nobelurile mai importante de-abia de-acum urmează: cel pentru literatură şi cel pentru pace. Aici e de filozofat la greu sau deloc . Opera unui singur scriitor e mai importantă decât descoperirea leacului pentru cancer, diabet, alzheimer şi încă multe altele, iar a unui om politic deasupra tuturor. Pentru cine e mai importantă? Poate doar pentru cei care au redactat ştirea. Nu ştiu. Dacă e aşa postarea aceasta nici nu trebuia să existe. Dar dacă nu e aşa?

Publicitate

Două poze să-ţi mai pun

trist exerciţiu stilistc

Cu Banciu în urechi stau numai dimineaţa, în bucătărie, când pregătesc pachetele pentru şcoală ale copiilor şi se dă emisiunea lui în reluare. Ascult postul ăsta să mă mai vindec de idiosincraziile politice de care mă tratez de opt ani încoace. Mai ridic din umeri când nu sunt de acord cu una-alta, dar o afirmaţie tranşantă, cum sunt toate ale lui, mă face să rămân blocat cu cuţitu-n unt. I se pare genial un colaj: o poză de-a lui Avram Iancu cu mutra lui adr.năstas. photoshop-ată peste ea şi comentariul aferent. Nimic de zis. Dar, pentru a fi mai explicit, poate pentru cei ca mine, care doar ascultă nu şi privesc, ne spune cum că e poza „aia”, singura poză cu Avram Iancu. Molipsit de stilul lui, nu pot să mă abţin: Cum singura poză, mă?!! Cum singura poză?!! Nu ştiu cum ai ratat tu cartea aia, mă, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” parcă se cheamă şi nu-i greu să nu-ţi scape că e mare, mă. Maaare de tot. O vezi de la o sută de metri! Scrisă de unu’, G.Călinescu, nu cred că n-ai auzit de el (se scria G că nu-i plăcea lui cum sună George). Nu putea să-ţi scape. Trebuia s-o deschizi, mă. S-o deschizi. Şi nu la nu-ştiu-care obscur, ci la Eminescu, mă, la Eminescu! Şi nu să citeşti, că-i scris mic şi-s litere multe. Numai să te uiţi pe poze mă, să te uiţi pe poze. Ce Shakespeare?! Ce Regele Lear, mă?! Acolo să vezi personaj tragic. Plângi ce vezi acolo! Plângi, mă! Şi mai zi după-aia pe sticlă că e o singură poză cu Avram Iancu.