Cine sunt eu
„Je porte le nom que vous voudrez et c’est mon veritable nom.” (Citat aproximativ din Paul Valery).
FAQ:
– cum mi-am ales nick-ul acesta.
– dacă am dat vreun interviu. da. am dat. (dar nu mai e…)
Anunțuri
32 comentarii »
Lasă un răspuns
Cine sunt eu
„Je porte le nom que vous voudrez et c’est mon veritable nom.” (Citat aproximativ din Paul Valery).
FAQ:
– cum mi-am ales nick-ul acesta.
– dacă am dat vreun interviu. da. am dat. (dar nu mai e…)
Concurs de weekend pe blogul lui Alex
ApropoTV fanatic
Jerome K. Jerome fanatic
Praf de carte, natură şi cultură
-
Arhive
- Iulie 2017 (5)
- Februarie 2017 (1)
- Ianuarie 2017 (1)
- Decembrie 2016 (2)
- Aprilie 2016 (1)
- Martie 2016 (3)
- Octombrie 2015 (1)
- August 2015 (1)
- Decembrie 2014 (2)
- Octombrie 2014 (1)
- Septembrie 2014 (1)
- Aprilie 2014 (2)
-
Categorii
- – Bine că mi-s io deştept! –
- . vorbesc
- About us
- Actualitate
- breaking news
- ca să nu tac
- Caramida zilnică
- ce se dă şi ce se cerne
- Chuck Norris a numărat până la infinit. De două ori.
- Cine e Madison?
- Confesiunile unui om bun
- Că n-am mai postat demult
- De ce citim Proust ?
- Despre mine
- ex movies meis
- Filmul german
- Gâlceava înţeleptului cu televizorul
- Georges Brassens
- Ghici ghicitoarea mea
- Hero şi Leandru
- Inteligenţa eşuată
- Introducere la un mod de a fi
- K să mai râdem
- Klaus Kinski
- La cireşe
- La multi ani
- Le Petit Beausergent Illustré
- Leapsa colorata
- Literatură
- Muzică
- Nabokov
- Nietzsche
- Oameni
- Plume
- ready-made
- Romania actualitati
- scanare
- Secolul 20
- Semne de viata
- Sărbători Fericite!
- The Office
- Timp si eternitate
- Tristeti lusitane
- Uncategorizable
- Uncategorized
- When innocence reigns, evil is not far away
- Ţine-ţi mintea ta în iad şi nu deznădăjdui!
-
RSS
Entries RSS
Comments RSS
Oi fi eu „în construcţie”, dar îmi place să cred că nu sunt „neisprăvit”.
Chiar aşa !
N-ai zis că unica criză spirituală ai isprăvit-o în adolescenţă ?!
Auzi, da lasă-mă să te mai tachinez cu ceva…
Ce-i cu gusturile astea muzicale, din blogul tău, pe dreapta -> ?!
Citeşti Proust şi-ţi bagi aşa ceva pe blog ?!
Hai să te-nvăţ eu nişte muzică – măcar cu-atâta lucru să rămâi după cibercoliziunea cu mine…
Te iau uşor, cu „popăieli” la modă :
http://www.dailymotion.com/video/x8sawy_la-roux-in-for-the-kill_music
Ăsta-i un soi de optzecism reîncălzit !
OK! Sunt în mine două lumi. Nu pot sta în tensiune tot timpul. Când mă relaxez nu-mi pasă cum o fac. Şi, oricum, am pus eticheta „Deocamdata la moda”… ca o scuză. Ce vină am eu că sunt la modă, zic eu, dar pe cine cred că păcălesc?
Decât să te relaxezi cu porcăriarele alea, ma bine stai în tensiune tot timpul … ca mine !
Măcar ţi-au plăcut melodiile pe care ţi le-am recomandat ? Te-au … relaxat ?
Nu le pot asculta decat diseara, acasa, daca ma lasa „generation:next”…
Da, mi-au plăcut şi mai vreau. Niciodată nu am ştiut, deşi mi-am dorit, cum să ajung să dau de muzică bună. În adolescenţă ascultam multă muzică clasică, pentru că asta găseam în magazine. În materie de muzică sunt ca pescarul care umblă cu plasa din loc în loc, neştiind unde să o pună. Aşa se explică topurile pe care mi le-am pus pe blog. Mă gândeam că poate prind vreo piesă care să-mi placă. Pe radioul lui Pittis, nu-mi merg toate piesele, chestie de codec-uri, cred. Aşa că tare m-aş bucura dacă mi-ai divulga nişte locuri bune de pescuit. Încă o dată, da mi-au plăcut, le-am ascultat noaptea, când dormea toată lumea şi chiar m-au… relaxat!
Dar ai zis numai de cele „din blogul tău, pe dreapta „. Cele postate „embed” sunt pasabile?
Nu-i musai să înaintezi din criză-n criză, există şi varianta apolinică. Crize mai am şi acum, de tot felul, dar spirituale nu… nu cred…
Mulţam pentru link !
Şi pentru amiciţie…
Da’ tot nu mi-ai spus dacă ţi-au plăcut melodiile !
Cu plăcere.
Dar ţi-am zis. Dacă te uiţi mai sus. Sunt cam croşetate comentariile cu răspunsurile. Reiau: copy / paste :
Da, mi-au plăcut şi mai vreau. Niciodată nu am ştiut, deşi mi-am dorit, cum să ajung să dau de muzică bună. În adolescenţă ascultam multă muzică clasică, pentru că asta găseam în magazine. În materie de muzică sunt ca pescarul care umblă cu plasa din loc în loc, neştiind unde să o pună. Aşa se explică topurile pe care mi le-am pus pe blog. Mă gândeam că poate prind vreo piesă care să-mi placă. Pe radioul lui Pittis, nu-mi merg toate piesele, chestie de codec-uri, cred. Aşa că tare m-aş bucura dacă mi-ai divulga nişte locuri bune de pescuit. Încă o dată, da mi-au plăcut, le-am ascultat noaptea, când dormea toată lumea şi chiar m-au… relaxat!
Dar ai zis numai de cele “din blogul tău, pe dreapta “. Cele postate “embed” sunt pasabile?
Cu plăcere.
Dar ţi-am zis. Dacă te uiţi mai sus.
Ai păţit-o ! Te-nec în muzică pop…
Mai bine rămâi la clasici.
O-ntrebare de baraj :
de ce eu ?
Pentru că pe mine toţi m-au bannat, toţi mă evită, nimeni nu-ndrăzneşte să-mi calce pe blog etc.
( http://morfoze.wordpress.com/2009/06/03/noua-dictatura-strange-latul/ )
Poate ca n-au rabdare cu tine. Te grabesti sa fii ireverentios, de parca asta ar fi din start un punct in plus. Cu mine n-ai fost ireverentios de la inceput, de aia a mers. Nu bannezi pe cineva al carui prim comentariu pe blogul tau este despre frumusetea brebenelului…
Cred că eşti un sentimental fraier…
Mă întreb cât o să-ţi ia până când o să-mi faci şi tu vânt ! (Hai c-am început să sun ca o gagică nemăritată…)
Iar ăia care m-au banat deja au făcut-o din căcănărie şi lipsă crasă de spirit, nu fiindcă am fost ireverenţios… Irevenţiozitatea asta e o chestiune la fel de subiectivă ca şi frumuseţea femeilor !
Nu stiu cat mai ai de gand sa mi-l mai bagi sub ochi pe Nosfe’. O sa-mi altereze eul profund…
A mi madre le gustan las tartas jugosas. Asà que le preparé una torta tres leches, que ya habÃa visto varias veces. Y como no…le ena³atÃc!!!Gracins por el sorteo.Mi nombre en el facebook es Ana Esther MartÃn
Şi pe mine mă tulbură…
Ai văzut porcăria aia de film cu Willem Defoe pe post de Nosfe ?
Nu. Doar filmul cu Klaus Kinski si cel vechi-vechi.
Ne place foarte mult blogul tău. Mai ales pentru că iţi împărtaşim o mare parte din gusturile literare, muzicale şi umoristice. O să fim însă sinceri şi o să recunoştem din start că nici unul dintre noi nu este un proustian. Şi asta nu pentru că ne-ar displăcea, ci pentru că, spre marea noastră ruşine, nu l-am citit. Dar promitem să umplem hăul cât de curând.
Uau!!! mă bucur foarte mult pentru aprecieri… şi pentru faptul că vă place blogul meu, pe care l-am pornit aşa.. într-o doară şi când am văzut că, prin link-ul vostru, practic l-aţi introdus în „circuit”… m-am blocat, mai întâi şi apoi m-am luat mai în serios. Ah, şi despre Proust … am găsit anul trecut la un anticariat toate volumele şi în vara asta mi-am făcut timp să-l încep. Aşa am ajuns să-l citesc, că altfel, poate… în veci pururi…şi, întradevăr, când astăzi se publică atâta literatură bună, e o decizie grea să-ţi sacrifici jumătate de an pentru o singură carte… Încă o dată, mulţumesc.
Scuză-mi brutalitatea – dar al cui ești,tati? că pari deștept și nu credeam că se mai produce așa ceva.
Și…a propos de comentariul cu ai luat proust de la anticariat, mi-ai adus aminte de „prima dragoste, ultima dragoste” – romain gary. în cartea aia povestește gary că o tipă s-a dus la maică-sa să spună că TREBUIE s-o ia de nevastă : nu că ar fi gravidă, dar a obligat-o să citească tot ce-a scris proust.
toate cele bune 🙂
multumesc pentru vizita si comentariu – aprecieri, mai degraba si iti multumesc. blogul nu il tin ca sa se vada cat sunt eu de destept ci pentru ca sa pot impărtăşi bucurii. dacă mai treci pe aici şi te vei bucura de ce mă bucur şi eu… atunci va fi perfect!
mi-a plăcut povestea cu romain gary (lol). avea dreptate fata. să-l citeşti pe proust cap-coadă e commitment in toata regula!
incă o dată, multumesc pentru vizită, a fost o plăcere.
te asteaptă o leapşă în subterană
Bine, beausergent, n-am sa-ti divulg identitatea nimanui, asa cum mi-ai cerut tu. Adica sper c-am sa reusesc asta si sa nu pomenesc despre tine in nicio discutie cu cineva. Oricum, si daca o voi face, nu se va intampla din rautate, ci pur si simplu pt. ca sunt un vorbaret si, deoarece inca nu mi-ai explicat motivul pentru care vrei acoperirea, ca sa vad cat de serios e, s-ar putea sa nu fiu suficient de motivat.
Iti multumesc ca mi-ai adaugat blogul personal in lista celor pe care le urmaresti, e bine ca astfel cine te citeste pe tine s-ar putea sa ma citeasca si pe mine, dar n-am de gand sa am un blog foarte dinamic, cu multe postari. Am eu „darul” de a descoperii ereziile si ereticii moderni, care nu sunt decat camuflari ale celor vechi, si, astfel, mai postez cate un material, deobicei scris de altcineva, care sa explice fenomenul.
Mult succes pt. blogul tau!
Multumesc. Vorbim noi. 😉
heeeiii… un sergent frumos? interesant nume 🙂 daca iti place muzica franceza… buna, o buna varianta ar fi sa incepi sa asculti radiouri frantuzesti. eu asa fac cand ma plictisesc de slow radio 🙂
iti recomand:
http://www.virginradio.fr/
http://www.cheriefm.fr/#
@Luminiţa
multumesc pentru vizită si comentariu.
numele mi l-am ales, la repezeală, din lista personajelor lui Proust. mi-a plăcut cum sună, „beau” nu e ceva rău, iar „sergent” trebuia să arate gradul nu superior – exprimând lipsa de pretenţii, neluarea personală prea în serios, etc. 🙂
multumesc pentru linkuri, le voi folosi!
Salut,
As fi interesata de un schimb de linkuri. Daca esti de acord trimite un mail la: mihaela.editor@gmail.com
Te pup,
Mihaela
superb citatul din Valery… Mi-ai făcut poftă de ,,Le cimetiere marin”, voila.
Ce toit tranquille, où marchent des colombes,
Entre les pins palpite, entre les tombes;
Midi le juste y compose de feux
La mer, la mer, toujours recommencée
O récompense après une pensée
Qu’un long regard sur le calme des dieux!
🙂
Multumesc pentru vizită şi comentariu.
mă bucur că acest blog ţi-a făcut poftă de ,,Le cimetiere marin”…
Păstrând proporţiile şi acest blog pare a fi precum
„La mer, la mer, toujours recommencée
O récompense après une pensée”
Sau poate doar aşa-mi închipui eu…