Păi, cum așa?…
Am fost dezamăgit de un panseu de-al lui Lucian Blaga, panseu plutind pe relativizantul flux feisbucist, conform căruia fiecare ar trebui să dăm existenței proprii un sens. După ce ai spus că nu distrugi corola de minuni a lumii, vrei acum să-i punem globuri? Existența e o enigmă. Cel mult putem să-i dăm expresivitate…
4 comentarii »
Lasă un răspuns
Cine sunt eu
„Je porte le nom que vous voudrez et c’est mon veritable nom.” (Citat aproximativ din Paul Valery).
FAQ:
– cum mi-am ales nick-ul acesta.
– dacă am dat vreun interviu. da. am dat. (dar nu mai e…)
– efigia
Concurs de weekend pe blogul lui Alex
ApropoTV fanatic
Jerome K. Jerome fanatic
Praf de carte, natură şi cultură
-
Arhive
- decembrie 2019 (1)
- noiembrie 2019 (3)
- octombrie 2019 (3)
- octombrie 2018 (1)
- martie 2018 (1)
- iulie 2017 (5)
- ianuarie 2017 (1)
- decembrie 2016 (2)
- aprilie 2016 (1)
- martie 2016 (3)
- octombrie 2015 (1)
- august 2015 (1)
-
Categorii
- – Bine că mi-s io deştept! –
- . vorbesc
- About us
- Actualitate
- breaking news
- ca să nu tac
- Caramida zilnică
- ce se dă şi ce se cerne
- Chuck Norris a numărat până la infinit. De două ori.
- Cine e Madison?
- Confesiunile unui om bun
- Că n-am mai postat demult
- De ce citim Proust ?
- Despre mine
- ex movies meis
- Filmul german
- Gâlceava înţeleptului cu televizorul
- Georges Brassens
- Ghici ghicitoarea mea
- Hero şi Leandru
- Inteligenţa eşuată
- Introducere la un mod de a fi
- K să mai râdem
- Klaus Kinski
- La cireşe
- La multi ani
- Le Petit Beausergent Illustré
- Leapsa colorata
- Literatură
- Muzică
- Nabokov
- Nietzsche
- Oameni
- Plume
- ready-made
- Romania actualitati
- scanare
- Secolul 20
- Semne de viata
- Sărbători Fericite!
- The Office
- Timp si eternitate
- Tristeti lusitane
- Uncategorizable
- Uncategorized
- When innocence reigns, evil is not far away
- Ţine-ţi mintea ta în iad şi nu deznădăjdui!
-
RSS
Entries RSS
Comments RSS
Beausergent's Blog 
Corect! e o enigmă! Totuşi dându-i expresivitate, putem să ne găsim sensul, chiar dacă mai stăm şi admirăm creaţia şi corola ei de minuni. Mi-a plăcut! M-a pus rapid pe gânduri şi scris 🙂 Deci e scurt şi cuprinzător. Mie imi trebuiesc multe pagini şi tot nu reuşesc aşa de bine ca tine.
Chiar săptămâna trecută mi-am făcut ordine și am dat peste felicitarea de la biblioteca deva, din anul acela când am primit două cărți și m-am emoționat și m-a pălit nostalgia …. o-of :). Multumesc pentru semnul de acum! Cu sensul, așa e cum zici tu: el există, iar noi, dându-i expresie, doar îl aducem la viață :).
M-am gândit şi eu mult timp la vremurile acelea. Recent, scriind despre Biblioteca nopţii, am retrăit perioada aceea. Când m-am apucat de blog, intrasem într-o nouă fază a vieţii, fiica mea plecase la studii şi după ce am resimţit o acută singurătate, m-am gândit că e momentul să fac ceva care să-mi umple timpul, să îmi placă şi să fie util. Mama m-a susţinut, aşa cum a făcut-o mereu şi a fost unul dintre comentatorii mei, cititorii care citeau tot şi toate comentariile la fiecare articol. După ce am pierdut-o, acum mai bine de doi ani, nu am cuvinte să spun cum mi-a fost. Mi-a trebuit mult timp să ajung din nou aici, mi-a fost greu să mă reapuc de scris, sper să-mi regăsesc sensul… şi să ne citim mai des, să scriu mai des.
Te înţeleg. E încremenitor de trist. Mi-amintesc cum am primit eu vestea. Mi s-au blocat toţi muşchii corpului. Nici până azi n-am băut paharul până la fund. Am refuzat, atunci, să înţeleg. Blogurile noastre şi celelalte pe care le citim, cuvintele, cuvintele noastre despre cuvintele din cărţi sunt binevenite. Adaugă căldură şi culoare anotimpurilor noastre :).