Beausergent's Blog

– blog de semne şi minuni –

şi ştiu…


„N-am avut niciodată dorinţe nemăsurate sau, cum se zice, n-am privit mai larg decât pot cuprinde cu privirea doi ochi senini. Când mănânc clipesc ca o raţă albă şi ştiu că dragostea e ca o pasăre în colivie; dacă nu o hrăneşti zilinic, moare.”

din Partea lăuntrică a vântului sau roman despre Hero şi Leandru, de Milorad Pavic, trad. Mariana Ştefănescu

septembrie 5, 2010 - Posted by | Hero şi Leandru

8 comentarii »

  1. Foarte frumoase citatul şi liniştea geometrică. Mulţumesc.
    O să fiu atentă cum clipesc când mănânc. 🙂

    Comentariu de Zvârluga.Bond | septembrie 5, 2010 | Răspunde

    • Mă bucur că ţi-au plăcut.
      Toţi trebuie să fim atenţi cum clipim în timpul meselor! 🙂

      Comentariu de beausergent | septembrie 5, 2010 | Răspunde

  2. Frumusetea sta in lucrurile simple! dap. 😛

    Comentariu de ultimulunicorn | septembrie 6, 2010 | Răspunde

    • textul mi-a plăcut de la prima lectură. când l-am citit am văzut albastru în faţa ochilor.

      Comentariu de beausergent | septembrie 6, 2010 | Răspunde

      • :))))) frumos, n-am ce zice 😉

        Comentariu de ultimulunicorn | septembrie 6, 2010 | Răspunde

  3. […] ce este nu se aseamănă.” Nichita stănescu, Arbor invers Invit la lectură pe: Ioan Usca, Beausergent, Dumitru, Andra, eXergy, Ganditorul, Gabi, Diana, […]

    Pingback de Arbor invers (lectură) « Elenaagachi's Weblog | septembrie 14, 2010 | Răspunde

  4. […] un om prins intr-o iluzie, într-o durere, într-un vis care ia aparenţa obişnuitului, într-o Poveste, despre iubire şi […]

    Pingback de SOLARIS (A. Tarkovsky) « Elenaagachi's Weblog | octombrie 16, 2010 | Răspunde


Lasă un comentariu

« Anterioară | Următoare »