Antidestine

„Dar contradicţiile nu lipsesc deloc din acest edificiu social. Expansiunea însăşi a Imperiului genera puternice tensiuni; mulţi oameni resimţeau o vie nelinişte, veritabile angoase, în condiţiile disoluţiei vechilor cadre sociale şi morale. Săracii liberi şi sclavii beneficiau prea puţin sau chiar deloc de creşterea economică[…]. Sentimentele lor de frustrare nu se atenuează şi destul de numeroşi reprezentanţi ai grupurilor sociale medii se declasează şi vin să îngroaşe rândurile nemulţumiţilor. Totodată, se menţin contradicţiile între cetăţenii [romani] şi cei rămaşi încă în afara privilegiilor […]. Literatura şi filozofia răspund contradicţiilor şi tensiunilor la care ne-am referit.”

„Au răspuns pe vremea Celui-căruia-nu-i-se-rosteşte-numele-în-timpul-intonării-imnului-naţional, trebuie să răspundă şi acum…” îşi zise Doctorul, închizând gânditor cartea.

– Soră! O perfuzie cu Epictet la pacientul cel nou.

„Întreabă-te în sinea ta: „Preferi să fii bogat sau fericit?” Dacă înclini să fii bogat, ia aminte că aceasta nici nu e bine şi nici nu depinde în întregime numai de tine. Dacă preferi însă, să fii fericit, acesta este şi un bine şi stă în întregime în puterea ta. Căci bogăţia se află în mâna soartei şi este vremelnică, pe când fericirea depinde, cu adevărat, de voinţă şi de suflet.”

„Împăcarea sufletului cu sine însuşi este asemeni unui unui drum scurt şi încântător. Farmec şi graţie multă, trudă puţină.”

„Poziţia şi felul de a fi al filozofului este să aştepte orice folos şi pagubă [doar] de la el însuşi [nu şi de la cei din afară].”

„Începe aşadar cu cele mărunte . Ţi-au risipit untdelemnul, îţi este furat vinul? Spune-ţi că un astfel de preţ cumpără calmul desăvârşit, deplina linişte a spiritului. Nimic nu se dobândeşte pe gratis”

„… oricine, în sărăcie îşi poate petrece fericit viaţa şi foarte rar, în bogăţie şi onoruri.”

– Soră!!! Dă te rog mai încet perfuzia că nu mai pot de atâta fericire!!!
– Las’ că până mâine-ţi trece.

Aceasta a fost Povestea pacientului celui nou…

……………….

Din modestie, am eliminat următoarele pasaje:

„După cum focurile de pe ţărmuri, care ridică, din vreascuri puţine, flăcări îmbelşugate, asigură certitudinea trebuitoare corăbiilor care plutesc în largul mării, tot astfel bărbatul strălucit, deşi el însuşi se mulţumeşte cu puţin, aduce servicii nepreţuite concetăţenilor.”    şi
„După cum soarele nu aşteaptă nici imprecaţii, nici formule de vrajă, ca să se ivească, ci străluceşte deodată, direct, fiind primit cu saluturi de încântare de către toţi, tot astfel, nu aştepta nici tu aplauze, laude, zgomote de surle şi trâmbiţi ca să săvârşeşti o faptă bună, ci fă binele, din voia ta proprie şi vei fi iubit asemenea soarelui.”

– Eu i-am explicat lui Epy că nu e cazul să scrie despre mine în cartea lui şi mai ales nu astfel de cuvinte mari, calde şi pline de recunoştinţă. Datele nu i se pierduseră. Doar i-am reindexat tabelele! No big deal. Dar lui i se păruse ceva deosebit! Mă rog, atâta doar că mă aşteptasem ca vorbele mele conform cărora m-aş „mulţumi cu puţin” să nu fie luate chiar mot-a-mot…

– Domnul Doctor! Cred că ar trebui să-i schimbăm tratamentul!!!

___________________________________________________________________

Eugen Cizek, Prefaţă la Manualul lui Epictet, BPT,1977

Epictet, Manualul şi fragmente, BPT,1977, trad. D. Burtea