Beausergent's Blog

– blog de semne şi minuni –

vacanţa ca exorcizare


vacanţa ca exorcizare.

bine spun psihologii că trebuie  să schimbi mediul cel puţin odată pe an.

doar să stai şi să iasă răul din tine la fiecare respiraţie
şi să ai senzaţia fizică, să simţi cum se rup şi cum te eliberezi de straturi-straturi de rău

şi să ai şi norocul ca din „cutia cu cărţi necitite” să urmeze fix mediteraneana „fructele pământului” de andré gide şi nu alta. (aveţi aici un mic capitol: fructele pamantului )

când, pe vreo carte din anii ’50-’70 găsesc numele „Toma” imediat mă gândesc la acel „Toma” (cel „călare şi pe jos”). de data aceasta greşeala a fost mare-mare. cartea („fructele pământului”) e comentată de un cu totul şi cu totul al „Tom” şi anume Toma Pavel. Scrie şi prefaţă şi postfaţă pentru cititorul care se simte, astfel, răsfăţat. Postfaţa aproape continuă cartea. În ce altă postfaţă mai găseşti aşa ceva?:

„… mi s-a întâmplat şi mie, Natanael, odată sau de două ori să văd lumea ca prin ceaţă, printr-o ceaţă înmiresmată, ameţitoare. Era cald, vara, noaptea. Veneam de la o sărbătoare, din satul vecin, tolăniţi în căruţe pline cu fân, cu faţa spre cerul negru şi înstelat. Unii din băieţi mai cântau, zdruncinaţi uşor de mişcarea căruţei. […] Nu mai ştiam de mine, pierdut în linişte. Lumea devenise diafană, îmbucurătoare, destinsă: o simplă posibilitate a lumii, nu o lume, totuşi unica posibilitate, chiar lumea. În această relaxare realitatea se întrema suav, ca un vis cu care coincidea întru totul […]. Am mai căutat şi singur această pace rară, dar când eram eu cel care umblam după ea şi n-o lăsam să vină absolut întâmplător, se însoţea de o uşoară neliniştite, care strica totul.”

Reclame

iulie 28, 2011 - Posted by | Timp si eternitate

5 comentarii »

  1. eu în locul căruţei cu fân am stat tolănită pe apă, dar în curând sper să dispar într-o mică pădure în care toate chestiile dispar şi chiar dacă nu voi sta mult, să rămân acolo de tot. căci se observă, cred, aproape că nu mai ştiu să vorbesc.

    Comentariu de ora25 | iulie 28, 2011 | Răspunde

    • tolănită pe apă!!! tot Arhimede sireacul, cu forţa lui neobosită, cum ne ajută el să nu ne scufundăm!

      dar mai surprinzătoare mi se pare forţa de atracţie a lui newton. i-am văzut portretul. nu mi se pare chiar atât de atrăgător. generos, ne-a lăsat şi formula forţei de atracţie. am încercat-o în tinereţe. nu e universală, cum scrie în prospect… a trebuit să mă folosesc tot de forţa de atracţie personală, românească, aia din naştere.

      în orice caz, forţa de atracţie este direct proporţională cu greutăţile pe care le infruntăm şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre ele…

      Comentariu de beausergent | iulie 29, 2011 | Răspunde

  2. […] sa ne internam la dezintoxicare periodic. Sau poate doar niste lectii de umilinta ar ajuta. Ori o vacanta prelungita din care sa revii ca […]

    Pingback de La inceput a fost Cuvantul « Ultimulunicorn's Blog | iulie 28, 2011 | Răspunde

  3. nu ştiu despre forţa de atracţie decât că e obligatoriu mai mică decât forţa de rezistenţă (dacă e mai mare sau egală, adică, se transformă ea însăşi într-o forţă de rezistenţă)

    Comentariu de ora25 | iulie 29, 2011 | Răspunde

    • fuarte exact 🙂

      Comentariu de beausergent | iulie 29, 2011 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: