Beausergent's Blog

– blog de semne şi minuni –

aha!


aha, ora25, Dicţionarul Khazar, care va să zică!

după cum vă spuneam în postul cu teii fără sorţi, căutam cartea unui sârb, Adam Puslojic, „Apă de băut”. întreb, mai întâi, firesc, la secţia de Împrumt a Bibliotecii Judeţene. băiatul căruia mă adresasem („Unde pot să caut o carte de un autor sârb?” aşa am întrebat) se ridică, arborând involuntar un zâmbet discret, ceva între complice, surprins şi cunoscăor. îmi spune că mă conduce el la raft şi-mi mărturiseşte că e mare amator de literatură sârbă şi sârb el însuşi. desigur, nu găsim cartea pe raft (a urmat episodul găsirii cărţii în catalogul bibliotecii, luat numărul, aşteptat în sala delectură, întors doamna, spus carte casat, veche, anii optzeci). deci nu era pe raft. însă îmi pune în mână o carte, „care mie mi-a plăcut foarte mult” zice, îmi arată prima copertă şi apoi ultima copertă, care era tot o primă copertă (trebuia să întorci cartea). practic două cărţi într-una singură, două cărţi care se întâlneau la miljoc: una din perspectiva ei şi cealală din perspectiva lui. am luat-o, să nu-l refuz şi, după ce am încheiat lecturile din vonnegut şi am lăsat să se stingă ecourile, am început, cam fără convingere, cartea recomandată. după primele pagini am fost cucerit. oi fi eu incult (sau neinformat), dar  voi aţi auzit de Milorad Pavić? cartea se numeşte „Partea launtrica a vantului sau Roman despre Hero si Leandru (1992)”. am citit, deocamdată, doar cartea ei, dar aşa o bogăţie a imaginarului fantastic, o asemenea abundenţă de detalii fantastice insolite şi surprinzătoare, formulări paradoxale uluitoare şi alte şi alte suprize…

gata! hai că vă scanez imediat primele două capitole, să vedeţi şi voi  şi, dacă vă place, vi le trimit şi pe celelalte prin e-mail (cartea e foarte subţire, vreo 50 de pagini partea ei, şi încă vreo 60 partea lui. cine stă cât de cât decent cu timpul liber, o poate citi dintr-una!).

cap. I

cap II

Hero 3

Leandru 1

Leandru 2.1

Leandru 2.2

Leandru 3

Anunțuri

Iulie 30, 2010 - Posted by | Hero şi Leandru, scanare

20 comentarii »

  1. sorry, ma tem ca va trebui sa le rescanezi si pe asta, nu se vede textul… ai cumva o coala alba in scaner?
    sau nu stiu eu cum?

    Comentariu de ajnanina | Iulie 30, 2010 | Răspunde

  2. la mine se vede. am încercat. las că ti le trimit pe mail. 🙂 mltumesc pentru interes.

    Comentariu de beausergent | Iulie 30, 2010 | Răspunde

  3. piii eşti neiformat, au apărut destule traduceri şi deh, am auzit foarte 🙂

    Comentariu de ora25 | Iulie 30, 2010 | Răspunde

    • aşa mă gândeam şi eu. dictionarul khazar, din care ne puneai ghicitori pe blogul tău, tot de el e?
      ah, şi încă ceva! pot să te rog să-mi spui de ce comentezi în spam? nu mi-am mai căutat vizitatorii pe acolo de un secol! 🙂

      Comentariu de beausergent | August 1, 2010 | Răspunde

  4. Păi da, măi dragă (sic!), aşa se procedează. După ce ne-ai făcut curioşi cât cuprinde cu Vonnegut, era cazul!! 🙂
    Mulţam fain.

    Comentariu de divagaţii | Iulie 30, 2010 | Răspunde

  5. n-am înteles din prima la ce te referi. zici de scanare! 🙂
    ok! vor mai fi şi altele (vezi la Categorii că am mai comis-o de câteva ori ;))

    Comentariu de beausergent | Iulie 30, 2010 | Răspunde

  6. mai ai celelalte capitole prin pc?

    Comentariu de danushka | Noiembrie 4, 2010 | Răspunde

    • mai sunt patru capitole. dar unul dintre ele… nu se lasă scanat! l-am scanat de două ori şi mi-au ieşit tot pagini negre. hai că mai încerc odată imediat.

      Comentariu de beausergent | Noiembrie 4, 2010 | Răspunde

  7. am lecturat o parte. partea ei. de a lui inca n-am avut curajul sa ma apuc 😀
    pe masura ce povestea se depana, capatatam in suflet acelasi sentiment de pustietate ca atunci cand am citit „particule elementare”… orisicum, multumesc pt. carticica! 🙂

    Comentariu de danushka | Noiembrie 9, 2010 | Răspunde

    • e o carte care m-a pus la muncă. după ce am „lecturat” prima parte. a trebuit să o reiau, să mă pun pe descifrat, să fac şi să desfac legături, simboluri, complementarităţi, etc. şi când mi-am afişat pe blog, câteva zile, rezulatatele muncii, sub formă de pseudo-recenzie a cărţii a trebuie să scot repede articolul de pe blog, întrucât mi s-a părut că nu are niciun succes!

      Comentariu de beausergent | Noiembrie 9, 2010 | Răspunde

  8. as dori sa lecturez pseudo-recenzia… caci eu inca nu m-am lamurit… tot cuget de joi.
    sa fie oare [si] o carte din aceea, o pledoarie pentru ceva bun prin ceva care socheaza, care doare etc? „particule elementare” pare cea mai ampla si serioasa pledoarie pentru altruism… prin cele mai socante si dureroase gesturi de egoism in stare pura. „portocala mecanica” se doreste a fi [si] un demers impotriva violentei prin fapte atat de violente… sa mai amintesc ceva si de philip roth? avem nevoie de atat de multe lucruri dureroase si socante ca sa ne amintim de lucrurile frumoase si simple?! hmmm… gandurile acestea, pornind de la povestea lui hero, ma framantara azi si iata cum se asezara aici… 🙂

    Comentariu de danushka | Noiembrie 9, 2010 | Răspunde

    • era, de fapt, un inceput de recenzie, ce s-ar fi continuat daca ar fi avut un oarecare succes…

      dreamwork pentru acasă

      traversasem fluierând bi-romanul despre Hero şi despre Leandru, furat de peisaj, uimit şi fermecat de bogăţia de imagini, invenţii şi melodii lingvistice, picturi de idei, minunăţii. procedasem, desigur, precum copiii, devorând întâi desertul şi ignorând felurile principale. toate acele bunătăţi erau, de fapt, recompense pentru cititorul cinstit şi truditor, precum şi imbolduri de a continua munca (uite ce vei găsi dacă vei săpa/clădi în continuare).

      deci, ca nişte copii cuminţi ce suntem, a trebuit să mai citim o dată, pe sec, lucrarea, să vedem ce ţine, totuşi, laolaltă, toate cuvintele din bi-cărticica aceea.

      ce frapează în prima parte a cărţii (deosebită stilistic de cea de a doua – autorul îşi permite să schimbe radical regulile jocului, are cu ce!) este deconstruirea şi reconstruirea în mozaicuri insolite a realităţii!: prima surpriză: „Era atât de iute că-şi putea ronţăi singură urechile, care i se mistuiau degrabă în gură…”.

      şi este anunţată prima temă şi primul fir conducător al naraţiunii, visul, mediu al vieţii şi, în aceeaşi măsură, al morţii (al vieţii, condiţie a conştiinţei diurne a identităţii persoanei şi al morţii, condiţie aparent paradoxală a duratei):

      “De unde, seară de seară, într-o viaţă atât de simplă, că abia de poţi alerga între două urechi, ceva atât de neobişnuit ca visele. Ceva care durează şi după moarte.“

      “Se pare că noi, în sinele nostru, ca şi ceilalţi din noi, străbatem întinderi nemăsurate, călătorie pe care o înfăptuim cu nişte lăuntrice mişcări iuţi, prielnice a străbate spaţii altfel imposibil de răzbătut într-o viaţă. Deplasarea asta lăuntrică, din vis, este cu mult mai deplină decât o alta din afară, fiindcă nemişcarea este de netăgăduit, dinainte mişcătoare a toate şi cuprinde şi mişcarea în nemişcarea ei…”.

      deci iată, obişnuiţi cu ideea că sufletul nostru locuieşte corpul nostru (sau, prin avatar, chiar al altora), se vine cu ipoteza de lucru că şi el, sinele, sufletul nostru poate fi, la rândul lui, locuit de alte… persoane (idee ilustrată pe larg în al doilea capitol).

      în primul capitol, Hero are treabă cu o familie: îi meditează copiii la franceză. ce rol are această familie în naraţiune? mai întâi, să îl introducă pe Leandru, de fapt absenţa lui, prin ciudata absenţă a Kaciuniţei, copilul pe care Hero nu îl întâlneşte niciodată. apoi, să o facă conştientă de jocul complementarităţii trezie/visare: pata apărută pe rochie în vis, se transformă în singurul loc curat în starea de trezie. apoi, timpurile verbelor din franceză, împărţite pe două coloane (iar complementaritate, iar trezie/visare): eroina îşi dă seama că nu mai stăpâneşte timpurile de pe una dintre cele două coloane, exact timpurile care nu funcţionează în vis:

      “… descoperi că nici în vis nu exista timpul prezent pentru cel care visa, ci apărea ca adverb de timp din prezentul visătorului sub forma unei acţiuni paralele cu timpul în care se doarme. Lingvistica visului arăta clar că exista un adverb de timp visat şi că drumul spre prezent trece prin viitor chiar şi în vis. Pentru că nici timpul trecut nu există în vis. Totul fiind aidoma unei stări netrăite, ca o chinuită zi de mâine care a început dinainte. Într-un fel, ca un avans luat dintr-o viaţă viitoare, ca un viitor care se înfăptuieşte pentru că visătorul (închis în timpul viitor) s-a ferit de implacabilul acum.”

      Comentariu de beausergent | Noiembrie 10, 2010 | Răspunde

  9. ciudat… dintotdeauna am asociat visele cu viata. si mereu mi-am imaginat moartea ca pe un somn fara vise. dar ma alatur ideii de neobisnuit cu privire la vise…

    „melodiile lingvistice” m-au bucurat si pe mine, si m-am si surprins visand la o fatuca iute cu urechi ascutite si privire agera incercand sa-si prinda urechiusele pentru a le mistui…

    inchei adaugand un rand la cele asezate de tine: „ma simt a fi o miercuri. mereu intarzii. mereu vin dupa marti…”

    multumesc pentru randurile acestui inceput de recenzie. te incurajez s-o dezvolti 🙂
    seara buna!

    Comentariu de danushka | Noiembrie 11, 2010 | Răspunde

    • mă bucur că ai găsit în carte lucruri care te-au bucurat. visul, ca mediu de teleportare în perioade anterioare sau ulterioare vieţii, e doar o ipoteză de lucru, un subiect literar, „acceptarea” acestei ipoteze pe alte paliere, în alte domenii ale cunoaşterii, mmmmmmm… se poate face dar cu maaaare grijă… 🙂

      Comentariu de beausergent | Noiembrie 12, 2010 | Răspunde

  10. Salut, Beausergent, si multumiri pentru cele doua capitole in PDF! Caut de ceva vreme cartea asta si e imposibil de gasit prin anticariate. Crezi ca ma poti ajuta cu un scan dupa restul capitolelor?

    Multumesc,
    martzipan

    Comentariu de martzipan | Decembrie 29, 2017 | Răspunde

    • cred ca le am pe undeva prin mail.
      cartea o imprumutasem de la biblioteca.
      daca le gasesc, ti le trimit cu multa placere.

      Comentariu de beausergent | Ianuarie 4, 2018 | Răspunde

    • gata. făcut :).
      multumesc pentru interes.

      Comentariu de beausergent | Ianuarie 4, 2018 | Răspunde

      • Vaaaai! Ce minunat, ce minunat! Multumesc mult, Beausergent! Daca ai vreodata drum pe la Paris, da-mi de veste si mergem la o cafea sau la un pahar cu vin 🙂 Multumesc inca o data!

        Comentariu de martzipan | Ianuarie 4, 2018 | Răspunde

        • Iti multumesc pentru amabila invitatie. Bucuria cu care ai primit micul meu gest imi umple inima de căldură. Eu sunt programator la primăria din Arad. O excursie la Paris, la un moment dat, nu e cu totul exclusă (depinde de starea de sănătate a soţiei) şi aş fi deosebit de încântat să stăm la o vorbă :). Mi s-a părut că şi tu eşti programator. Poate imi voi lua indrăzneala să te necăjesc, uneori, rar, pentru a-ţi cere câte un sfat. Sunt singurul programator pe-aici şi n-am cu cine să mă consult. Mulţumesc pentru tot.
          Desigur, în cazul unei eventuale treceri a tale prin Arad, invitaţia la o cafea sau la un pahar cu vin e din partea mea. 🙂

          Comentariu de beausergent | Ianuarie 5, 2018 | Răspunde

          • Beausergent, nici n-ai idee ce mare bucurie mi-ai facut 🙂

            Pe partea de programare, nu stiu cat pot sa iti fiu de ajutor, fiind de formatie filolog si de ocupatie tech writer – cunostintele mele in materie de Dev sunt destul de limitate, insa pot sa-mi intreb colegii, cei mai multi specializati in C++.
            Sanatate multa sotiei si un an nou cu bine amndurora 🙂

            Si multumesc frumos de calduroasa invitatie la Arad, pe care tare mult mi-ar placea sa o onorez candva 😉

            Comentariu de martzipan | Ianuarie 8, 2018 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: