Beausergent's Blog

– blog de semne şi minuni –

Deci, se poate!


Yeeees, am fost sters dintr-un blogroll! Şi nu dintr-unul oarecare. (Desigur, minimalismul blogului face iniţiativa întru-totul de înţeles şi de salutat, iar băieţii de acolo sunt atât de faini încât inconfortul sufletesc care a survenit inevitabil după lecturarea ecranului constatator a dispărut cu totul după o clipă de reflecţie, cu atât mai mult cu cât apăream – nou – în alt blogroll onorabil). De când aştept momentul acesta! Să-şi dea seama cineva de eroare. Un blog pornit în joacă, numai pentru mine însumi, ajuns după prime (secunde, samd… ) impresii în blogrolluri cu totul speciale. Şi muream de curiozitate să ştiu de ce (am şi exasperat pe Cineva, deci mi s-a părut imperios să sistez imediat orice investigaţie în această direcţie). De câte ori postez mă gândesc să postez în aşa fel încât cel care citeşte să vrea să revină, e adevărat. Tot atât de adevărat e că obţin adeseori efectul contrar.

Fir-ar! Iar am apăsat pe Publish din greşeală, când încă nu îmi încheiasem pledoaria. Las-o aşa!

Anunțuri

Mai 13, 2010 - Posted by | Uncategorized

41 comentarii »

  1. nu toti trebuie sa revina…
    nici musafirii nu-s buni oricand 🙂

    cine te-a sters nu te merita… 🙂

    Comentariu de ajnanina | Mai 13, 2010 | Răspunde

  2. motivele pentru care oamenii fac ceea ce fac sunt de multe ori atat de aberante, incat incercarea de a pune logica si cauzalitate in haosul lor… e pura nebunie!
    daca s-ar putea sa nu ne mai pese… dar deja nu ne mai pasa de atat de multe lucruri. deci nu e bine. sa ne pese, dar sa stim si cum sa trecem peste cu seninatate 😛

    Comentariu de ultimulunicorn | Mai 13, 2010 | Răspunde

  3. Multumesc, ajnanina, pentru incurajare! Oricum, mă bucur că prima stergere dintr-un blogroll mi-a venit de acolo şi nu din alte părţi, pentru că de la ei pot să o iau (mai) uşor. 🙂

    Comentariu de beausergent | Mai 13, 2010 | Răspunde

  4. 😀 😀 tlonienii adică. eh!

    Comentariu de ora25 | Mai 13, 2010 | Răspunde

    • ei, nu-i asa că-s simpatici? minimalisti. 🙂

      Comentariu de beausergent | Mai 13, 2010 | Răspunde

  5. @ ultimulunicorn
    dar, e simplu, băieţii au constatat că prea li s-a lungit blogrollul şi au hotărât să taie în carne vie. oricum, sezonul ăsta se poartă cu 25% mai scurt. 🙂 . e bine să mă învăţ şi cu de-astea, easy come, easy go. 🙂

    Comentariu de beausergent | Mai 13, 2010 | Răspunde

    • nimic nu e asa simplu.
      eu de multe ori nu-mi stiu propriile motive pentru care fac jumatate din lucrurile pe care le fac. 😀 daca m-ar intreba cineva de ce – cel mai sincer raspuns ar fi :”de aia!”

      aiurea, nu?/:)

      Comentariu de ultimulunicorn | Mai 13, 2010 | Răspunde

      • ”de aia!” nu e aiurea, e abisal! e că n-ai pierdut legătura cu eul tău profund.

        de la Plesu citare:

        „Se povesteşte, într-o istorie a Chinei vechi, despre un consiliu de război convocat de împărat pentru a decide dacă, într-o anumită situaţie, trebuia ales războiul, sau, mai curînd, pacea. Consiliul era alcătuit din unsprezece generali. Opt dintre ei au votat pentru război, iar trei pentru pace. După o scurtă chibzuinţă, împăratul a dat cîştig de cauză celor trei. Numărul trei – a stabilit suveranul – e un număr perfect, pe cînd opt nu. Numărul trei e compatibil cu unitatea, în vreme ce opt e difuz. Treimea poate fi „de o fiinţă“: poartă în ea prestigiul lui „unu“, e una-nimă. Opt nu e decît majoritar… „

        Comentariu de beausergent | Mai 13, 2010 | Răspunde

        • genial!!! 😀

          Comentariu de ultimulunicorn | Mai 13, 2010 | Răspunde

  6. pe mine prima oară m-a şters vania. şi a doua oară tot vania 😀 . lucru care chiar mi-a făcut plăcere. nu-i nimic trist în ştersăturile astea. 😀

    Comentariu de ora25 | Mai 13, 2010 | Răspunde

  7. 🙂
    Aşa încerc să gândesc şi eu. Prima oară e mai… greu, dar aşteptam acest moment cu înfrigurare! 🙂
    Da’ ce zici de pârdalnicul ăsta de buton Publish care tot mi se bagă sub mouse? nu ştiu cum reuşeşte.
    Ei, să lăsăm. Vestea zilei este că Belle a dat un semn de viaţă şi de intenţie! Aştept să revină pe deplin.

    Comentariu de beausergent | Mai 13, 2010 | Răspunde

  8. da? şi almanaha mea ne face cu mâna. 😀 dap, veştile bune sunt mai bune. asta e clar.

    Comentariu de ora25 | Mai 13, 2010 | Răspunde

  9. deci si almanahe. 🙂 . ce bine! i s-a simtit lipsa.

    Comentariu de beausergent | Mai 13, 2010 | Răspunde

  10. Eu ma aflu pe 2(doua) blogrolluri si nu am nici o jena.
    Si pe urma nu cred ca prezenta in blogroll garanteaza si citirea.

    Comentariu de catalina | Mai 13, 2010 | Răspunde

  11. Intr-adevăr.
    Am intâlnit bloguri foarte frumos scrise şi pe care era plăcut să zăboveşti, bloguri aflate, în acelaşi timp, în afara main-stream-ului blogosferic. Am avut o perioadă în care urmăream foarte interesat evoluţia blogului în „ze-list”. Acum mi-a trecut. Nu a scăzut însă bucuria de a mă regăsi într-un blogroll nou, sau să primesc un vizitator nou. A rămas deplină. Dar nu mă mai interesează absolut deloc pozitia din „ze-list”. Cred că e pentru cei care fac publicitate pe blog şi sunt plătiti in functie de rating. Departe de mine… 🙂 Important e să ne simţim bine.
    Multumesc pentru vizită şi comentariu.

    Comentariu de beausergent | Mai 13, 2010 | Răspunde

  12. Nu e niciun capăt de ţară sau de aţă, să fii şters dintr-un blogroll. Îmi tot vine în cap aia cu „Şi-atunci i-am scos pe toţi din blogroll”. 🙂

    Eu nu m-am uitat niciodată în „ze-list”. Pur şi simplu, am intrat prin bloguri şi tot hoinărind, am găsit cofeturi. Pe care mi le-am pus imediat, în punguţa mea încăpătoare.

    Aş putea să-mi reproşez că nu-i am la mine în blogroll, pe toţi cei care mă au la ei. Dar prefer să fiu sinceră. Adică, le mulţumesc mult pentru apreciere, dar la mine în blogroll sunt doar cei pe care chiar îi citesc. Sunt poveştile mele dragi.
    Pe cei vechi îi păstrez de mult timp şi adaug când mai găsesc ceva care-mi vine bine la suflet. Nu e nicio supărare. 🙂

    Comentariu de Zvârluga. Bond | Mai 13, 2010 | Răspunde

  13. Eu cred că a adăuga pe cineva în blogroll, nu implică politeţe, cumsecădenie, schimb, în dorul lelii. Ci, îmi place mult şi mai vreau oricând/oricât. 🙂 Aşa cum nu comentez de fiecare dată, la ai mei. Uneori, mă satur să-i citesc, simţind că ştiu ei că am trecut pe la ei pe acasă şi mi-a plăcut, fără s-o mai spun.

    Comentariu de Zvârluga. Bond | Mai 13, 2010 | Răspunde

    • ai mare de dreptate şi e de mult bun simţ ceea ce spui.
      dar îmi place să apar în blogrolluri şi eram curios cum voi reacţiona când „inevitabilul” se va fi produs. în loc să scot un patetic şi sfâşietor „why me?!” prefer să parafrazez un înaintaş din antichitate şi să spun că mai bine să se întrebe lumea de ce nu apar într-un blogroll decât să se întrebe de ce apar, cu atât mai mult cu cât arbitrariul alfabetic face ca blogul meu să apară pe poziţii „nesimţit” de avansate în blogrolluri.

      Comentariu de beausergent | Mai 13, 2010 | Răspunde

  14. zvârluga zice foarte bine 🙂

    Comentariu de ora25 | Mai 13, 2010 | Răspunde

    • desigur. vocea bunului simţ şi a bunului gust.

      Comentariu de beausergent | Mai 13, 2010 | Răspunde

  15. Mulţumesc, ora 🙂

    O_O, beausergent, aş roşi în spatele pistruilor, dacă ar fi soare şi n-ar ploua cu găleata. Merci beaucoup. Să ştii că la ce-ai scris tu, mulţi îi mai spun „aroganţă”. Însă n-am de gând să-i contrazic.

    Uite că nu m-am gândit la asta cu: îmi place să apar în bloguri. În acest sens, o să te răsfoiesc atent, să văd dacă te găsesc eligibil. 😛 Sunt foarte exigentă şi mă mulţumesc doar cu ce e mai bun, bunăoară, blogul orei 25 🙂

    Oricum. Bine că n-ai spus-o pe aia cu: „why me?!” De obicei, se răspunde cu: pentru că meriţi sau pentru că poţi.

    Comentariu de Zvârluga. Bond | Mai 13, 2010 | Răspunde

    • @Zvârluga
      Cu plăcere.
      Ei, mai fac şi eu din când în când câte o „aroganţă”, mai mult fără să-mi dau seama (te referi la „să se întrebe lumea de ce nu apar într-un blogroll”?). Dacă „am făcut vreo aroganţă” la adresa unei persoane anume, îmi cer scuze, n-am vrut.
      Chestia cu „why me?!” era o glumă.
      Sper ca „răsăfoirea atentă” a blogului meu să-ţi fie, pe cât posibil, plăcută.
      Multumesc pentru vizite şi comentarii.

      Comentariu de beausergent | Mai 14, 2010 | Răspunde

  16. beausergent, atata sa fie tot necazul … noi sa fim sanatosi :o)
    si eu tin in blogroll (pardon, in colectia mea de fluturi … fluturii vostri ;p) doar blogurile pe care le citesc. si ma bucur de fiecare data cand gasesc cate un blog nou caruia i-ar sta bine in colectia mea ;o)

    Comentariu de Fanfan | Mai 14, 2010 | Răspunde

    • ah, nu-i nici un necaz. multumesc pentru… atenţie.
      voiam doar să salut prima eliminare a acestui blog dintr-un blogroll şi atât (promit că pe următoarele le voi bifa în mod tacit). în fond, trebuie viaţă şi schimbare, nu închistare, în blogrolluri, să poată să treacă aerul, pentru că, altfel, şi fluturii s-ar asfixia sau nu ar mai putea zbura! 🙂

      Comentariu de beausergent | Mai 14, 2010 | Răspunde

      • asa e cu oamenii astia ‘schimbatori'(vorba unui prieten 😉 )
        si … fluturii nu se asfixiaza niciodata 🙂 este aer curat pentru toata lumea

        Comentariu de Fanfan | Mai 15, 2010 | Răspunde

        • asta ne dorim cu toţii: aer curat şi să ne simţim bine :).

          Comentariu de beausergent | Mai 17, 2010 | Răspunde

  17. totusi interesant de stiut ce s-a asteptat de la tine, de ce ai devenit neinteresant?

    si sa impartim problemA: S-A GRABIT CIND TE-A ADAUGAT SAU CIND TE-A STERS?

    eu cred ca esti in blogroll sub un nume strain, sub care link-ul tau leneveste, trebuie verificat.
    trebuie sa fim prudenti, nu stii niciodata cit de incitanta devine o astfel de provocare.

    Comentariu de vic | Mai 14, 2010 | Răspunde

    • intr-adevar, provocarea e mereu la indemână şi nu se pune praful pe şapca lui sherlock holmes. da’ băieţii-s faini, chiar dacă nu-s fani (jocul de cuvinte apartine unicornului). e am vrut să „fixez momentul” PRIMEI eliminări dintr-un blogroll, indiferent de cauza care a declanşat acţiunea. 🙂 .
      iar referitor la întrebarea: „S-A GRABIT CIND TE-A ADAUGAT SAU CIND TE-A STERS?”, răspunsul e evident!

      Comentariu de beausergent | Mai 14, 2010 | Răspunde

  18. acu’ vreo 2 ani m-am dus la ghimbav la lansarea unei tipografii. seara intentionam sa ma intorc in bucuresti, asa ca organizatorii mi-au pus la dispozitie un mercedes cu sofer si scaune imbracate in piele (desigur bej :)). numa’ ca pe drum m-am hotarat brusc sa cobor la brasov si de acolo sa iau trenul spre bucuresti. asta fiindca in mercedesul ala se mai aflau doua cucoane care, din momentul in care s-a urnit masina, au vorbit non-stop, mi-au facut capu’ calendar, m-au capiat si desigur cu aerul ca prin ele trecea fix buricu’ pamantului. am simtit complicitatea soferului :), cand am coborat (de fapt am fugit) din masina, la gara. apoi in tren a fost tare fain :), am calatorit cu doua studente istete si vesele plus un tip delicat casatorit cu o frantuzoaica, la inceput ne uitam unii la altii cu coada ochiului, apoi am inceput sa vorbim si pana la urma ne-am amuzat copios pe tot felul de subiecte.
    it was a good day, that day … 🙂
    eu zic ca trebuie sa te duci in locuri unde te simti bine si in elementul tau. daca blogu’ ala era pentru tine un astfel de loc, poti avea regrete, daca nu, uita-l. e mai usor decat crezi. 🙂 un tip pe care l-am intalnit mai demult avea o vorba interesanta: „imi amintesc de tine de fiecare data cand te vad.” 🙂

    Comentariu de cinemavictoria | Mai 14, 2010 | Răspunde

    • ce straniu sună acest cuvânt „ghimbav”… mai ales „-av”-ul din final (trezeşte imagini de stepă rusească), introdus prin explozia lui „b”, neaşteptată după un început cuminte precum „ghim” (cuminte fonetic, altfel nu pot scăpa de o senzaţie de turcism: ca în „ghiaur”). şi-apoi, eterna reîntoarcere din „iar ghimbav”. parafrazându-l pe osip mandelstam, la ghimbav ne-om întoarce iară… 🙂 .

      delicioasă complicitatea şoferului 🙂 . şi totuşi, de la ghimbav la bv sunt doar şapte km! suficient ca să te edifici (scuze că folosesc acest termen – delicat şi dedicat – în acest context) şi să te decizi! :).

      ce noroc ai avut cu anturajul din tren! fain.

      cre’că pot urmări blogul respectiv, chiar dacă nu mai figurez în meniu. nu-i nicio problemă. imi voi aminti de mine ori de câte ori îl voi vizualiza 🙂

      multumesc pentru comentariu.

      Comentariu de beausergent | Mai 17, 2010 | Răspunde

      • mie „ghimbav” îmi sună asemănător cu „ghimpe”. 🙂
        şoferul … l-am compătimit că trebuia să suporte până la bucureşti inepţiile şi fervoarea cocoanelor :), dar pe de altă parte asta făcea parte din meseria lui. 🙂 adică era plătit pentru asta. 🙂 stau acuma şi mă gândesc oare ce sumă de bani ar trebui să cer eu, ca să pot îndura un astfel de drum de la ghimbav la bucureşti, fie el şi în mercedes. cred că de ordinul miilor de euro. 🙂
        oricum, recunoaşte ca pe-asta n-ai mai auzit-o: cineva care se dă jos din mercedes ca să ia trenul. 🙂 şi la clasa a 2-a pe deasupra, că aşa era bugetul. pe bune, aia a fost o mică lecţie de viaţă pentru mine, am învăţat să-mi urmez feelingurile, chiar şi atunci când par nebuneşti. şi, divagând un pic, chiar şi atunci când feelingurile astea s-au dovedit complet greşite, tot m-au dus într-un loc de unde am putut privi (până la urmă) cu seninătate şi înţelepciune 🙂 înapoi. şi înainte. 🙂

        Comentariu de cinemavictoria | Mai 17, 2010 | Răspunde

        • ghimbav e un ghimpe gângav.

          Comentariu de ora25 | Mai 17, 2010 | Răspunde

        • feelingul e supremul criteriu. dacă inima nu te lasă, e clar că e greşit!

          Comentariu de beausergent | Mai 18, 2010 | Răspunde

  19. N-ai de ce să-ţi ceri scuze pentru vreo aroganţă. Era o glumă. La fel ca şi cea cu „why me?!”.

    „Răsfoirea atentă” mi-a fost plăcută şi-mi este. 🙂

    Comentariu de Zvârluga. Bond | Mai 15, 2010 | Răspunde

    • 🙂
      Ei, uite, asta e o veste bună şi reconfortantă! chiar e!

      Comentariu de beausergent | Mai 17, 2010 | Răspunde

  20. Depinde ce intelegi prin blogroll ”special”… Daca inseamna VIP, na, asta e…vipurile , chiar si cele culturale, SUNT SI EI OAMENI!

    Comentariu de elena agachi | Mai 16, 2010 | Răspunde

  21. Am eu lista mea personală cu VIPM (Very Important Persons for Me) şi ea contează în primul rând. Cât timp blogul meu e frecventat de VIPM-uri totul e foarte bine! 🙂 .
    multumesc pentru interventie!

    Comentariu de beausergent | Mai 17, 2010 | Răspunde

  22. D., ce bai ai cu listele de blog?
    Te rog să-mi permiţi o adresare de întrebare existenţială, cu iz retoric, poate fi considerată clişeu, pentru că, şi-anume, chiar este clişeu, dar e sinceră, are curiozitate-n ea, una flămândă, de prieten necunoscut: ce mai faci, eşti bine?

    Comentariu de Amalia | Mai 21, 2010 | Răspunde

  23. Dragă Amalia sau drag prieten Amal, ti-am citit cu mare atentie blogul şi nu pot decât să regret că l-ai cam neglijat în ultimii şase ani :(. Iţi mulţumesc că ai făcut efortul să-mi scrii în româneşte, când este evident că nu e limba ta maternă. Drept mulţumire, voi încerca să răspund cu aceeaşi politeţe, în limba TA maternă, dulcele grai indonezian: Dimana Andreea Marin ketika Anda membutuhkannya? Aku yakin tidak ada yang bertemu dengan teman-teman Indonesia dari Kejutan, Kejutan hidup tanpa tahu, akhirnya, pada siapa yang terlibat. Terima kasih, Namun, untuk kepentingan. Apa sekarang? Di tempat kerja saya pikir saya datang dari waktu yang sangat sulit untuk mengambil beberapa tahun. Saya rasa saya menjadi normal. Pada tingkat pribadi, saya belajar bahwa ayah Natal memiliki kanker dan aku menguburkannya Paskah. Itu saja! Jika tidak, coba hapus akumulasi racun jiwa selama ini dan saya menikmati semua bunataile yang memberikan aku hidup, bersama istri dan dua anak, kolega dan teman-teman di kehidupan nyata dan di blog. Tapi kau?

    Comentariu de beausergent | Mai 22, 2010 | Răspunde

  24. Totuşi, recunosc că am fost impresionat – şi îţi mulţumesc – de faptul că întrebarea ta „e sinceră, are curiozitate-n ea, una flămândă, de prieten necunoscut„, şi nefiind sigur că indoneziana e punctul meu forte, îţi spun pe româneşte că:
    – pe plan profesional cred că am încheiat o perioadă foarte grea şi complicată, care ţine de vreo doi ani, lucrurile revenind la normal şi merg cu plăcere la serviciu;
    – pe plan personal, de Crăciun am aflat că tata are cancer, iar de Paşti s-a petrecut;
    – în perioada asta, încerc să elimin toxinele sufleteşti acumulate în ultimul timp şi să încep să reînvăţ să mă bucur de bunătăţile simple ale vieţii, alături de soţie, copii, colegi, prieteni din realitatea imediată şi de cei de pe blog;
    Dar tu?

    Comentariu de beausergent | Mai 23, 2010 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: